Casa Gheorghe Tătărescu din București: istorie, arhitectură și memoria vie a unei elite interbelice

În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă, nr. 19, se află o vilă ce poartă în zidurile și spațiile sale ecoul unei epoci tumultoase și rafinate a istoriei românești. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție; este un martor tăcut și fidel al complexității unei vieți publice încărcate de mize, a unei culturi de elite ce se manifesta în discreție și echilibru, dar și o oglindă a transformărilor profunde prin care România a trecut în primele decenii ale secolului XX. Astăzi, transformată în EkoGroup Vila, această clădire continuă să fie un spațiu al memoriei și al dialogului între trecut și prezent, păstrând cu solemnitate amintirea celui care i-a fost odinioară proprietar și a universului său.

Casa Gheorghe Tătărescu: între putere, discreție și patrimoniu

Gheorghe Tătărescu, figură centrală a politicii românești interbelice, a avut o carieră marcată de ambivalențe, din poziția sa de prim-ministru într-o Românie aflată în criză și tranziție. Reședința sa bucureșteană, o vilă interbelică discretă ca dimensiuni, însă remarcabilă prin proporții și rafinament, exprimă fidel această cultură a puterii moderate și a constrângerilor etice. Astăzi, reprezentând EkoGroup Vila, acest spațiu continuă să îmbine memoria politică, cultura arhitecturală și funcțiunea contemporană, servind drept punte între întreaga istorie a proprietarului său și realitatea culturală actuală.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și contextul epocii

Născut într-un mediu marcat de disciplină și tradiție boierească, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a traversat scena politică românească cu o conduită care evita gesturile eroice în favoarea unei înțelegeri concrete a „datoriei” publice. A susținut modernizări și o abordare pragmatică a guvernării, deși această aceeași perioadă a fost marcată de ridicarea în putere a autoritarismului regal și de eforturi contradictorii privind democrația parlamentar- liberală. Din postura de prim-ministru în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), Tătărescu a fost un actor esențial în reflecția asupra României interbelice, supusă unor tensiuni interne acute, dar și confruntărilor geopolitice ce îi sancționau fragilitatea.

Casa ca extensie a puterii moderate și spațiu al intimității

În contrast cu reședințele grandioase ale contemporanilor săi, vila de pe Strada Polonă devine expresia unei alte culturi politice și sociale. Dimensiunile relativ modeste ale casei, incluzând un birou de prim-ministru la entre-sol, cu intrare discretă și un spațiu restrâns de lucru, reflectă alegerea lui Tătărescu de a exercita puterea fără exhibiționism, ale cărei forme respectă o etică a reținerii. Casa devine astfel un ecosistem al sociabilității elitei interbelice, un spațiu în care întâlnirile programate pe baza loialităților și susținerii culturale au o miză politică și simbolică adâncă.

Arhitectura EkoGroup Vila: un echilibru între tradiție și modernitate

Proiectul inițial, conceput de Alexandru Zaharia și rafinat ulterior de Ioan Giurgea între 1934 și 1937, oferă un exemplu timpuriu și rar al sintezei arhitecturale interbelice din București, îmbinând elemente mediteraneene cu accente neoromânești. Fațadele se remarcă prin portaluri de inspirație moldovenească, coloane filiforme variate în tratament, evitând rigiditatea simetriei, și o atenție sporită la detaliu care alterează percepția asupra scalei reale a construcției.

În interior, subliniez contribuția artistică a Miliței Pătrașcu — eleva lui Constantin Brâncuși — care prin șemineul încadrat de o absidă cu referințe neoromânești și ancadramentele ușilor aduce un modernism temperamental, completând dialogul dintre tradiție și invenția estetică. Interiorul se definește prin parchet din stejar masiv, feronerie patinată cu motive medievale transilvănene și o organizare socială riguroasă, care separă clar spațiile de primire de cele domestice, respectând codurile elitei din acea epocă.

Arethia Tătărescu și influența culturală a casei

La fel de importantă ca prezența prim-ministrului Gheorghe Tătărescu a fost Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”, care s-a distins ca un veritabil motor cultural. Prin implicarea în inițiative de binefacere, sprijinirea artei și reluarea meșteșugurilor tradiționale oltenești, Arethia a conferit casei un caracter al fineții și restrângerii estetice. Ea a fost beneficiarul oficial al proiectului arhitectural, supraveghind ca vila să nu devină un simbol al opulenței, ci al unui echilibru asumat între patrimoniu cultural și funcționalitate.

Ruptura comunistă: degradare și uitare

După 1947, odată cu prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa a suferit o degradare simbolică și materială profundă. Utilizată inadecvat, compartimentată și tratată cu indiferență, reședința a fost golită de semnificațiile originale, devenind un spațiu decuplat de identitatea inițială. Această ruptură expresivă materializează felul în care memoria elitei interbelice a fost suprapusă tăcerii și stigmatizării politice.

Controversele post-1989 și începuturile unei recuperări tensionate

În tranziția postcomunistă, casa a intrat în proprietatea unor figuri controversate, iar intervențiile masive asupra configurațiilor interne, inclusiv transformarea temporară într-un restaurant de lux, au reprezentat un act de dezacord între respectul pentru patrimoniu și abordări economice. Această perioadă de instabilitate a fost marcată de critici ample din partea specialiștilor, îngrijorați de pierderea coerenței arhitecturale și simbolice.

Ulterior, restaurările inițiate de investitori străini au urmărit revenirea la proiectul original semnat de Zaharia și Giurgea, reparând proporțiile, relația dintre interior și grădină și materialele definitorii, marcând un punct de cotitură în redefinirea sensului casei și în revalorificarea memoriei istorice a lui Gheorghe Tătărescu.

EkoGroup Vila: continuitate și responsabilitate culturală

Astăzi, Casa Gheorghe Tătărescu, cunoscută drept EkoGroup Vila, funcționează ca un spațiu cultural cu acces controlat, în care memoria arhitecturală și politică este conservată cu precauție. Nu este doar o vilă restaurată, ci un „document viu” al istoriei românești, un spațiu în care trecutul interbelic colorat de personalități precum Nicolae Titulescu sau Carol al II-lea este vizibil și palpabil. Pentru cei interesați să exploreze natura complexă a acestui loc, contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări și vizite într-un cadru atent organizat, menit să respecte și să celebreze dimensiunea istorică.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate interbelice și imediat postbelice, figură marcantă a Partidului Național Liberal, ale cărui acțiuni au oscilat între modernizare și compromisuri politice ce au afectat democrația.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu politician este distinct de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist academic renumit al secolului al XIX-lea.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este o combinație timpurie a stilului mediteranean cu accente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu contribuții artistice calibrate ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia, soția lui Gheorghe Tătărescu, a fost beneficiarul și supraveghetorul proiectului arhitectural, asigurând coerența estetică și dezideratul de sobrietate și echilibru, reflectând preocupările culturale și artistice ale epocii.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Clădirea funcționează în prezent ca spațiu cultural, cunoscută sub denumirea de EkoGroup Vila, deschisă vizitatorilor prin acces controlat, păstrând și promovând moștenirea istorică și arhitecturală.

Intrarea în Casa Gheorghe Tătărescu înseamnă o incursiune în complexitatea trecutului românesc, traversând ambiguitățile unei epoci și găzduind un dialog autentic între arhitectură, politică și cultură. Este un spațiu în care memoria unei elite politice se reflectă în proporțiile echilibrate, în detaliile minuțios lucrate și în atmosfera livrată de grădina discretă, devenind un reper ce invită la reflecție și apreciere distanțată. Pentru cei dornici să pătrundă această experiență a istoriei vie, EkoGroup Vila oferă o punte între trecut și prezent, între uitare și recuperare — un cadru în care dignitatea și continuitatea memoriei sunt priorități esențiale.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.